”Imediat după bătălia de la Şelimbăr (28 octombrie 1599), în care Mihai Viteazul îl învinge pe cardinalul-principe al Transilvaniei, filoturcul Andrei Bathory, acesta intră în Alba Iulia, unde este întâmpinat cu un nemărginit și sincer entuziasm de către locuitorii cetăţii. „Ardealul întreg îi zăcea la picioare” – consemna Nicolae Iorga – „în pulberea sângeroasă a înfrângerii de la Şelimbăr. Atunci minunea după care trei sute de ani încheiaţi nu ni poate ieși din minte, cum nu ni va ieși cât vom dăinui pe lume, se împlini”. Odată cu triumfala intrare a lui Mihai pe poarta Sfântului Gheorghe, intra și Alba Iulia pe poarta cea mare, de sărbătoare, a istoriei românilor. „De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie.” (Nicolae Iorga).
Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul împreună cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, la trei zile după biruinţa de la Şelimbăr, urmată la câteva luni de cucerirea Moldovei, transforma orașul în prima capitală a celor trei ţări unite sub sceptrul marelui voievod. Aici, Mihai Viteazul s-a intitulat „voievod și domn a toată Ţara Românească și al Ardealului și al Ţării Moldovei”.
Citește întregul calendar al zilei pe Historia.ro
