Gheorghe Kl. Constantinescu s-a născut într-o zi de 24 aprilie, anul 1888, în Brăila, orașul natal care avea să-i inspire întreaga carieră. După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” în 1907, tânărul Constantinescu a primit o bursă pentru a studia la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București, pe care a încheiat‑o cu onoruri în 1913, printr‑o teză dedicată tuberculozei în lapte, cercetare recunoscută și premiată cu entuziasm de corpul profesoral.
Primii pași în carieră și experiența războiului
Imediat după diplomă, a fost numit șef de lucrări la catedra de Anatomie, dar vârtejul Primului Război Mondial l‑a găsit într‑un stagiu la Bazargic. Mobilizat ca șef al serviciului veterinar al Diviziei 14, a combinat rigorile militare cu abilitățile medicale veterinare, pregătindu‑se astfel pentru marile proiecte de după 1918.
Studii la Berlin, etapa descoperirilor genetice
În 1920, bursier al Universității din Berlin, a aprofundat zootehnia și a obținut titlul de doctor cu distincție, printr‑o lucrare remarcabilă despre sterilitatea iepelor. Sub îndrumarea profesorului Erwin Baur, a publicat „Ereditatea experimentală”, un tratat pionier în aplicarea geneticii lui Mendel la plante și animale, o lucrare – fundament pentru știința zootehnică modernă.
Revoluția zootehnică în România
Revenit în țară, și‑a adjudecat, în 1923, catedra de Zootehnie la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Cu un discurs limpede și prelegeri riguroase, a ridicat învățământul românesc la standarde internaționale. A tipărit cursuri de zootehnie generală și specială și, în 1931–1938, un tratat monumental în două volume, revizuit și unificat apoi într‑un singur volum, care a devenit o adevărată „biblie” pentru studenții și specialiștii din domeniu.
Institutul Național Zootehnic și aplicarea practică
Viziunea sa, „zootehnicizarea agriculturii”, a prins formă prin fondarea, între 1926 și 1930, a Institutului Național Zootehnic. Sub coordonarea sa, INZ a implementat primele rețele de colectare și distribuție a laptelui, demonstrații privind nutrețul murat și însămânțarea artificială, stațiuni pentru brânzeturi de export, ferme de păstrăv și asociații cinegetice – transformând satul românesc într‑un excelent cadru de procedură practică pentru știința aplicată.
Moștenirea unui vizionar
De la genetică și zootehnie la dezvoltarea infrastructurii agricole, profesorul Constantinescu a cultivat aspirația la inovație în fiecare proiect și a comunicat cu pasiune noutățile aflate către crescători. Peste 40 de lucrări științifice, instituții de profil și sute de studenți îi poartă astăzi amprenta.
Din păcate, a plecat prea devreme – 18 iulie 1950 – însă realizările sale îl așază printre marile nume ale științei românești, un adevărat arhitect al viitorului agriculturii și zootehniei naționale.
