Piesa, tăiată într-un singur bloc de marmură, este un templu în miniatură. Pe baza templului este săpată o inscripție bilingvă, în latină și greacă, care poartă numele dedicantului Caius Hereninus Charito. Cele două statui, încadrate de coloane corintice, o reprezintă pe zeița Nemesis în dublă ipostază. Piesa a fost descoperită la Constanța, în anul 1962. Se datează în secolul al III-lea p.Chr.
NEMESIS era zeița răzbunării și dreptății la greci. Spre deosebire de Themis, zeița justiției, Nemesis nu e legată la ochi și nu are balanță. Nu cântărește, ci măsoară; măsoară și răul și binele, și plata și răsplata. Dacă cineva e fericit fără să merite, Nemesis îl lovește. E severă, dar dreaptă, pedepsind orice abatere, orice exces.
Ca supraveghetoare a echilibrului dintre bine și rău și zeiță vindicativă, Nemesis veghează destinul particular al ființelor și al lucrurilor, adică menținerea locului destinat fiecăruia și păstrarea măsurii în toate; iar pe de altă parte, Nemesis pedepsește orgoliul sau credința umană că omul își poate depăși condiția cosmică, implicit faptele omenești comise cu intenția de a modifica ordinea naturii. De asemenea, Nemesis veghează aplicarea principiului ”Nimic prea mult”, deviză înscrisă pe frontonul sanctuarului din cetatea Delphi.
Piesa este parte a tezaurului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
