În perioada 15 august – 15 noiembrie 2025, Asociația Primus Art Laboratory, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), derulează proiectul cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
La începutul acestei săptămâni, a fost demarată cea de-a doua campanie de cercetări arheologice sistematice la cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica, sub coordonarea responsabilului științific arheolog dr. Sorin Colesniuc. Cetatea se află pe malul drept al Dunării, la 3 kilometri aval de satul Izvoarele (Pârjoaia).
Situat în zona de graniță a Imperiului Roman, în sud-vestul Dobrogei, situl reflectă interferențele culturale dintre lumea romană, populațiile geto-dace și influențele bizantine ulterioare, având potențialul de a completa în mod esențial înțelegerea trecutului sud-dobrogean.
Activitățile din teren sunt susținute de utilizarea unor tehnologii de ultimă generație, precum LiDAR, scanări geofizice și georadar, metode neinvazive care permit identificarea și cartografierea precisă a structurilor subterane. Acestea sunt completate de cercetarea arheologică clasică, pentru obținerea unei documentări riguroase, coerente și interdisciplinare.
Rezultatele vor fi valorificate printr-o prezentare publică la finalul proiectului, oferind comunității și specialiștilor o nouă perspectivă asupra patrimoniului istoric al cetății Sucidava Moesica, situată pe malul Dunării, în apropierea localităților Izvoarele, Lipnița, Oltina și Coslugea. Deși cunoscută fragmentar, această așezare antică promite să își dezvăluie, prin cercetări temeinice, importanța strategică și istorică de-a lungul celor două milenii de existență.
Dr. Sorin Colesniuc, cercetător științific în cadrul MINAC: „Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat, în toamna anului 2024, prima campanie de cercetări arheologice sistematice în zona cetății romano-bizantine Sucidava Moesica.
În calitate de responsabil științific de șantier, am coordonat cercetările arheologice sistematice, iar rezultatele cercetărilor le-am prezentat la Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice și le-am publicat în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2024”.
De-a lungul timpului, în perimetrul cetății Sucidava Moesica s-au înregistrat descoperiri arheologice întâmplătoare, printre acestea fiind și tezaurul euharistic de argint alcătuit din 17 piese: reliquarium, pateră, strecurătoare, cană mare, cană mică trilobată, șase boluri și șase linguri.
Subliniez faptul că, în timp ce unele cetăți antice dobrogene printre care: Histria, Adamclisi, Capidava și altele au beneficiat de cercetări arheologice sistematice mai bine de 100 de ani, în ceea ce privește Sucidava Moesica nimeni nu s-a încumetat, până anul trecut, să demareze cercetări arheologice sistematice.
Important de menționat este și faptul că, în anul 1935, zidurile de apărare ale cetății Sucidava Moesica erau încă vizibile, însă, în anii care au urmat, locuitorii din Satul Nou, aflat pe raza comunei Oltina, au demantelat zidurile, astfel că în anul 1975 nu se mai putea vedea absolut nimic din zidurile antice.
Anul acesta, Asociația Primus Art Laboratory, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a câștigat proiectul intitulat „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie şi legende”, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Pentru a redescoperi zidurile de incintă ale cetății, în acestă perioadă s-au făcut scanări cu tehnologie modernă LiDAR, iar în zilele următoare se vor face măsurători geomagnetice. Din data de 15 septembrie vor începe și cercetările arheologice sistematice.
Rezultatele cercetărilor le vom prezenta în cadrul expoziției temporare ce va fi organizată în cadrul proiectului și la conferința științifică ce se va desfășura la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
În imaginile alăturate puteți vedea tezaurul de argint descoperit întâmplător în primăvara anului 1984, unele dintre artefactele descoperite în octombrie 2024 și imagini neprelucrate realizate zilele trecute cu tehnologie LiDAR.”
Redăm mai jos un fragment din Raportul de cercetare arheologică sistematică publicat de dr. Sorin Colesniuc în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2024”, în care amintește de bazilica de la Sucidava Moesica:
„Cercetările de suprafață de la Sucidava, în exteriorul zidurilor cetății, au dus și la descoperirea unei bazilici de mari dimensiuni (25,50 x 11,35), datată în sec. IV – VI p.Chr., orientată est-vest, cu absidă semicirculară pe latura de est. Totodată, au mai fost descoperite potire din piatră, datate în sec VI p.Chr. Alte obiecte de caracter creștin, din perioada romano-bizantină, adunate de pe malul Dunării, sunt: cruciulițe de plumb, o cutie pentru păstrat amulete, un inel de aur, opaițe, o cataramă, o aplică. Dimensiunile destul de mari ale bazilicii și numărul mare de cruciulițe și obiecte de cult descoperite ne conturează imaginea existenței unei puternice comunități creștine la Sucidava, un oraș prosper la acea vreme unde, probabil, exista și o episcopie.”
