Figurina, descoperită în localitatea Mândrești (comuna Valea Mărului, județul Galați), are o lungime de 10,7 cm și o lățime de 7,8 cm și este lucrată din pastă de culoare roșie, degresată cu nisip și arsă complet, oxidant. La exterior este acoperită cu slip de culoare roșie, în care au fost trasate incizii fine ce reproduc blana. Poziția figurinei este interesantă, ursul fiind reprezentat în picioare, cu capul întors spre stânga. Se mai păstrează piciorul dreapta-față și urechea stângă, celelalte picioare și urechea dreaptă fiind rupte. De asemenea, pe partea din spate a figurinei sunt evidente spărturi ușoare. Trăsăturile anatomice sunt redate realist, figurina fiind o reprezentare veridică a unui urs. Realismul reprezentării constituie cea mai importantă caracteristică a piesei.
Comuna Valea Mărului, formată din localitatea omonimă și satul Mândrești, este situată aproximativ în zona mediană a județului Galați, la o distanță de 71 km nord-vest de municipiul Galați. Poziția geografică a satelor Mândrești și Valea Mărului este deosebit de importantă. Zona reprezintă, practic, o platformă care face trecerea dintre Dealurile Fălciului și Dealurile Tutovei și Câmpia Covurluiului, fiind mărginită la sud de lunca inundabilă a Siretului inferior.
Regiunea a fost foarte prielnică locuirii, fapt dovedit de descoperirile arheologice variate, aparținând mai multor perioade istorice. Cea mai mare parte a artefactelor arheologice descoperite pe teritoriul comunei Valea Mărului se află în colecția găzduită de Școala Generală din Mândrești. Aceasta păstrează materiale care se datează din epoca pietrei până în perioada modernă, dintre care se evidențiază câteva lame din silex, două topoare din piatră șlefuită, fragmente ceramice, dar, mai ales, o figurină zoomorfă din lut.
În anul 2020, această figurină, împreună cu alte piese din fier, au intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, județul Galați.
Conform cercetătorului și arheologului Costin Croitoru (actualmente manager al Muzeului Brăilei), cel care a identificat piesa în colecția școlară și apoi a studiat-o și publicat-o, atribuirea culturală și cronologică a acestei figurine reprezintă un demers dificil, din cauza lipsei informațiilor referitoare la contextul descoperirii.
În ciuda lipsei surselor directe, figurina zoomorfă, ce reprezintă un urs, este considerată a aparține culturii Cucuteni. Argumentele care au condus la această încadrare cronologică au fost:
- Pasta din care a fost modelată figurina este caracteristică ceramicii cucuteniene, fiind omogenă, fină și amestecată cu nisip. Suprafața este acoperită cu slip, care este utilizat și ca suport pentru decor. Arderea este completă și oxidantă. Culoarea roșiatică îi conferă acestei figurine aspectul specific ceramicii cucuteniene. Toate elementele descrise mai sus sunt considerate caracteristice pentru ceramica cucuteniană, iar modelarea figurinelor din pastă fină, similară pastei vaselor pictate, este o realitate.
- Prezența figurinelor zoomorfe constituie o caracteristică a epocii eneolitice. Însă reprezentările de urs se întâlnesc aproape exclusiv în mediul cultural Cucuteni B – Tripolie C I–II. Mai există și vase zoomorfe care reprezintă urși, însă acestea sunt foarte rare, iar din punct de vedere stilistic sunt diferite de figurine. Cea mai mare parte a figurinelor de urs au fost descoperite la mare distanță de Mândrești, în așezări de pe cursul superior al Prutului, ori de pe cursul superior al Nistrului și în marile așezări tripoliene din interfluviul Bug–Nipru.
- Din punct de vedere tehnic, figurina de la Mândrești se apropie de figurinele de urs identificate la Tomashivka și Sushkivka, iar din punct de vedere stilistic, cele mai apropiate analogii se regăsesc în figurinele de la Ripiceni. Cu toate acestea, piesa de la Mândrești se individualizează prin dimensiuni și, mai ales, prin calitățile artistice.
- Prezența figurinei de urs la Mândrești se leagă de existența, în sudul Moldovei, în mileniul IV î.Hr., a unei zone împădurite, adică a unui mediu natural propice pentru existența ursului.
Toate indiciile prezentate conduc spre încadrarea acestei figurine în cultura Cucuteni (faza Cucuteni B).
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 nr.36, poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00 (noiembrie-martie) sau între orele 10.00 – 18.00 (aprilie-octombrie). Intrarea este liberă.
Sursa: Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, Muzeograf Dr. Paul CIOBOTARU
