O nouă excavare la situl arheologic Samikon din vestul Peloponezului, Grecia, scoate la iveală o nouă perspectivă asupra unui templu din secolul al VI-lea î.Hr., care ar fi putut servi atât ca centru religios, cât și ca arhivă pentru înregistrări oficiale.
Clădirea impresionantă a templului măsoară aproximativ 28 de metri lungime și 9,5 metri lățime. Ceea ce o diferențiază este configurația sa. În loc de o singură sală, structura conține două săli mari alăturate, fiecare organizată în jurul unei colonade centrale care se întinde de-a lungul ei. Această dispunere este extrem de neobișnuită în arhitectura religioasă a perioadei arhaice și i-a determinat deja pe cercetători să suspecteze că cele două spații ar fi putut să nu fi servit aceluiași scop.
Printre cele mai importante descoperiri s-au numărat o concentrație de foi de bronz, multe dintre ele fragmentate și vizibil deteriorate de căldura intensă, o inscripție mare din bronz și un perirhanterion din marmură aproape complet, folosit pentru a conține apa lustrală.
Descoperirea repetată a unor materiale din bronz inscripționate în aceeași sală a întărit ideea că această parte a clădirii ar fi putut funcționa ca o arhivă, probabil păstrând înregistrări de importanță oficială sau religioasă.
Dacă se confirmă, acest lucru ar face din clădire una dintre cele mai distinctive structuri de sanctuar cunoscute din acea perioadă, combinând arhitectura religioasă monumentală cu un rol instituțional practic.
Sursă: Greek Reporter
