Străzile Constanței sunt pline de edificii emblematice, dar arhitecții care ne-au lăsat moștenire aceste bijuterii arhitecturale moderne sunt mai puțin cunoscuți.
Unul din arhitecții care și-au adus o contribuție deosebit de importantă la înfrumusețarea urbei, la începutul secolului XX, și care merită, dacă nu o statuie în centrul orașului vechi, cel puțin o placă memorială care să amintească realizările sale, este Victor G. Ștefănescu (1877 – 1950), care a oferit Constanței edificii extraordinare.
Fiul unui reputat compozitor și dirijor (George Stephănescu, membru fondator al Operei Române), Victor Ștefănescu a studiat la Liceul Sfântul Sava, apoi la Institutul Politehnic din Dresda și la Școala Specială de Arhitectură din Paris, pe care a absolvit-o cu brio, fiind medaliat cu aur pentru lucrarea sa de licență. Membru al Societății Artiștilor Francezi, a preferat să se întoarcă în România ca profesor la Școala de Belle Arte și arhitect-scenograf la Teatrul Național. Timp de peste 30 de ani a fost membru în Comisiunea Monumentelor Istorice și un promotor înfocat al stilului arhitectural neo-românesc. (sursa informațiilor biografice – arhivadearhitectura.ro, respectiv – arh. Radu Cornescu).
Victor Ștefănescu a creat numeroase edificii, în București și în alte orașe, printre care: Catedrala Încoronării și Palatul Episcopal de la Alba Iulia, Palatul Artelor, Biserica Anglicană, Poșta și Centrala Telefonică (bulevardul Dacia, București), Gara Cotroceni, Institutul Geologic, Arcul de Triumf (în colaborare), extinderea Gării de Nord etc.
Realizările sale de la Constanța sunt numeroase și deosebite. Cea mai importantă este Palatul Comunal – primăria orașului de altădată, în prezent sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un edificiu-bijuterie ce constituie un simbol al orașului.
Acesta a fost construit între anii 1912-1921, o perioadă lungă, explicabilă nu doar din prisma dificultății lucrării, ci și prin contextul istoric. Deși demarată devreme, lucrarea a fost întreruptă de Primul Război Mondial și de ocupația germano-bulgară din Dobrogea, survenită în intervalul 1916-1918. Finalizat după război, Palatul Comunal este și astăzi un exemplu al talentului extraordinar al lui Victor Ștefănescu și un edificiu reprezentativ pentru stilul arhitectural neoromânesc.
O altă clădire impresionantă din Piața Ovidiu este Moscheea Carol I (a Regelui), cu al său minaret de 47 metri înălțime și cu prima cupolă din beton armat proiectată vreodată în România. Construită între anii 1910 și 1913, din ordinul regelui Carol I, pentru supușii săi musulmani (turci și tătari) din Dobrogea, moscheea a fost realizată după planurile lui Ștefănescu și ale unui alt arhitect, Gogu Constantinescu. Este interesant că Ștefănescu a realizat două lăcașuri de cult importante pentru două religii deosebite, cea creștină – Catedrala Încoronării de la Alba Iulia și cea musulmană – Moscheea Carol.
Ștefănescu s-a ocupat, în anul 1907, și de restaurarea Geamiei Hunchiar (de pe Bulevardul Tomis) și tot el a realizat, în 1909-1910, planurile pentru Cuibul Reginei (Pavilionul Reginei Elisabeta), din Dana 0 a Portului Constanța. Tot în port a fost ridicată, după planurile sale, și Bursa Nouă, în perioada 1937-1940.
O altă clădire pe care o putem admira astăzi în Piața Ovidiu este Casa Damadian. Construită inițial, la finele secolului al XIX-lea, de familia Wegener, ea a fost cumpărată de o familie de armeni și refăcută în anii ’20 după planurile lui Ștefănescu, cel care și-a pus tușa sa, prin accentele neoromânești.
Casa prefectului Constantin Pariano, astăzi sediul Muzeului de Sculptură Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta, a fost realizată tot de Victor Ștefănescu, între anii 1920-1921. Se spune că arhitectul a venit din Marea Britanie cu idei de implementare a stilului victorian, dar Pariano l-a temperat și i-a cerut să îi facă casa în stilul tradițional românesc. L-a lăsat însă pe arhitect să proiecteze și o casă în stilul britanic, iar aceasta este astăzi Casa de Piatră, aflată în imediata vecinătate a Muzeului Jalea.
Tot pe Bulevardul Elisabeta se află o altă clădire în stil victorian proiectată de Ștefănescu: casa lui Titus Cănănău, fost primar al urbei, fost Consulat al Chinei, în care astăzi funcționează un restaurant.
În opinia arhitectului Radu Cornescu, este foarte posibil ca Victor Ștefănescu să fi proiectat și celebra Vilă Dalas, fostul sediu al Alianței Franceze Constanța, de pe Bulevardul Ferdinand. Această clădire are elemente specifice stilului Ștefănescu, cum ar fi placajul de piatră de la parter și elemente eclectice (combinații de stiluri) de la etaje. Mult timp s-a crezut că planurile casei au fost realizate de Anghel Saligny, dar această teorie nu are nicio acoperire reală.
Nu în cele din urmă, o altă nestemată creată de Victor Ștefănescu este Cazinoul din Mamaia, cu a sa Pasarelă Regală (Debarcaderul), realizate în perioada 1934-1935.
Acestea nu sunt, probabil, toate edificiile proiectate de arhitect la Constanța, dar sunt, de departe, cele mai reprezentative. Victor Ștefănescu ne-a lăsat moștenire clădiri emblematice, pe care le admirăm și cu care ne mândrim și, de aceea, avem datoria de a-i onora, din când în când, memoria.
Sursa: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
