sâmbătă, 17 octombrie 2026
Istoria este cea mai frumoasă poveste...
Poveștile Mării Negre
  • Istorii și Povești
  • Chipurile Dobrogei
  • Evenimente culturale
  • Turism
No Result
View All Result
Poveștile Mării Negre
  • Istorii și Povești
  • Chipurile Dobrogei
  • Evenimente culturale
  • Turism
No Result
View All Result
Poveștile Mării Negre
No Result
View All Result
  • Dinte uman purtat ca pandantiv, descoperit în Serbia

    Caroline Maria Coman de Caroline Maria Coman
    august 31, 2026
    in Istorii și Povești
    0
    Dinte uman purtat ca pandantiv, descoperit în Serbia

    Un mic obiect descoperit într-un sit neolitic din Serbia, clasificat mult timp drept mărgea făcută dintr-un dinte de animal, s-a dovedit a fi un canin uman modificat cu grijă, care probabil a fost purtat ca pandantiv acum mai bine de 6.500 de ani.

    Obiectul a fost recuperat inițial în timpul unei cercetări de suprafață la Jablanica. Activitatea agricolă a deteriorat dintele, despicând o parte din coroana sa.

    Individul nu poate fi identificat, dar uzura dintelui și starea rădăcinii oferă indicii despre vârstă și despre modul în care a fost extras. Uzura de pe coroana sa sugerează că a aparținut unui adult, posibil unei persoane de vârstă mijlocie.

    Cercetătorii nu au găsit nicio daună dintre cele care ar fi existat dacă acel canin ar fi fost extras cu forța de la o persoană vie. În schimb, suprafața sa relativ netedă și nedeteriorată i-a condus la concluzia că dintele a fost probabil extras după moarte, cel mai probabil din rămășițe umane deja scheletate.

    Caninul de la Jablanica este în prezent singurul ornament dentar uman documentat în mod fiabil din Balcanii centrali neolitici.

    Sursă: Arkeonews

    ShareTweetShare
    Caroline Maria Coman

    Caroline Maria Coman

    Next Post
    CAVALLERIA RUSTICANA și PAIAȚE: Două povești despre iubire și pasiune, puse în scenă de TNOB

    CAVALLERIA RUSTICANA și PAIAȚE: Două povești despre iubire și pasiune, puse în scenă de TNOB

    POVEȘTILE MĂRII NEGRE – SERIA VECHE

    AEROPORTUL INTERNAȚIONAL MIHAIL KOGĂLNICEANU

    ICAR TOURS

    CMSN

    MAMAIA NORD

    Cele mai citite

    • Babadagul medieval, descris de Evliya Celebi: Sunt 390 prăvălii latinești de stofe, arcuri și săgeți

      Babadagul medieval, descris de Evliya Celebi: Sunt 390 prăvălii latinești de stofe, arcuri și săgeți

      19 shares
      Share 8 Tweet 5
    • În urmă cu 125 de ani, a fost adoptată Legea Spiru Haret, care reglementa învăţămîntul secundar cu opt clase şi cel superior

      11 shares
      Share 4 Tweet 3
    • Vestita CASĂ ALLEON își deschide porțile pentru o zi, pe 14 august!

      11 shares
      Share 4 Tweet 3
    • Lupa Artis: Anton Traian Antoniadis – povești grecești la malul mării (păi unde altundeva?)

      7 shares
      Share 3 Tweet 2
    • Anticul Pavlopetri, cel mai vechi oraș scufundat din lume, se află în Marea Mediterană

      6 shares
      Share 2 Tweet 2

    Poveștile Mării Negre (2013 – până în prezent) – cel mai mare proiect dobrogean de popularizare a istoriei și mitologiei dobrogene, susținut de Grupul pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare și Icar Tours, proiect care a schimbat dinamica presei locale, îndreptând atenția jurnaliștilor de presă scrisă și televiziune asupra patrimoniului cultural excepțional al tărâmului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru promovarea acestuia. În cadrul proiectului au fost publicate trei volume de istorii, povestiri și legende, toate purtând numele proiectului original, Poveștile Mării Negre și au fost create un website www.povestilemariinegre.ro și o pagină Facebook, Poveștile Mării Negre.

    Facebook

    Urmărește-ne

    Tabăra de Istorie și Civilizație Dobrogeană Pârjoaia

    © 2025 Poveștile Mării Negre

    Welcome Back!

    Login to your account below

    Forgotten Password?

    Retrieve your password

    Please enter your username or email address to reset your password.

    Log In
    No Result
    View All Result
    • Istorii și Povești
    • Chipurile Dobrogei
    • Evenimente culturale
    • Turism

    © 2025 Poveștile Mării Negre