Dobrogea, mix unic de religii și culturi, găzduiește localități cu denumiri fascinante, ce reflectă particularitățile geografice ale zonei sau evenimentele istorice care au tulburat viața provinciei.
BEȘTEPE este o frumoasă comună tulceană, al cărei nume a fost dat de etnicii musulmani, cu sute de ani în urmă. I s-a mai spus și Beștepeaua Turcească, spre a se deosebi de cea Moldovenească, așa cum era cunoscută cândva localitatea vecină, Mahmudia.
Cinci coline străjuiesc așezarea (beş = cinci; tepe = deal) și oferă o excelentă perspectivă asupra deltei, a dealurilor dinspre Tulcea sau lacului Razelm.
Iată cum descria geologul Ion Simionescu acest sat plin de farmec, în volumul său „O țară din povești. Dobrogea” (1934): „E o creastă cu cinci gheburi de-a lungul malului. De aceea şi numele turcesc Beştepe. Se vede din toate părţile, ca şi Ceahlăul din Moldova, răsărit peste capul celorlalţi munţi mai mărunţi. Deşi Beştepe nu are înălţime mai mare de 242 metri, izolat cum e, îl zăreşti de la Reni ca şi de la Ismail, de la Enisala pe lacul Babadag ca şi de pe mare.
Urcuşul e uşor, domol, ca al mai tuturor dealurilor din Dobrogea, cioturi îmbătrânite de munţi odată falnici. Ploaia i-a spălat vreme de milioane de ani; fir cu fir din trupul lor au fost luate, date în seama vântului ori a apelor.”
Legenda spune că prin aceste locuri a trecut odată, în drumul său spre Tulcea, puternicul sultan Mahmud al II-lea (1808-1839). Stăpânul Imperiului Otoman a fost impresionat de aceste locuri şi a decis să construiască pe cea mai înaltă dintre coline o puternică cetate, de unde se putea străjui uşor întreaga zonă. Fortificaţia a fost imediat ridicată şi mulţi ani, de aici, otomanii au controlat atent regiunea. Povestea este una frumoasă, însă de urma cetăţii lui Mahmud nu a dat, încă, nimeni.
Lângă Beștepe s-au descoperit ruinele mai multor așezări din vremea geților, întărite cu valuri de apărare și purtând nume la fel de fascinante: Piatra lui Boboc și Piatra lui Sava stau ascunse sub colinele înverzite, așteptând momentul potrivit să își dezvăluie legendele.
Sursa: Gheorghe Băisan – Dicționarul localităților din județul Tulcea, Biblioteca Județeană Tulcea
