Era dimineața zilei de 15 noiembrie 1979 când, în timp ce revenea din al 19-lea voiaj, nava “Independența” se afla în Marea Marmara pentru a tranzita Bosforul spre Marea Neagră. Cu două ore înainte de răsărit, petrolierul românesc a fost lovit în dreptul tancurilor 3-4 babord, de nava grecească “Evriali”.
În ziua de 15 noiembrie 1979, vasul „Independenţa“, nava-amiral a României, a pierit în cel mai mare dezastru maritim românesc, în care au murit 42 români.
„Independența”, cu un deplasament de 150.000 tdw, a fost construită în anul 1977, la șantierul naval Constanța, fiind prima dintr-o serie de cinci petroliere de mare tonaj comandate de Nicolae Ceaușescu, care urmărea să nu mai depindă de petrolul rusesc. Pentru nava-amiral a flotei comerciale românești s-a accesat tehnologie de ultimă generație. “Indepăendența” măsura 303 metri în lungime, 45 de metri în lățime, iar înalțimea maximă era de cca 60 de metri. Conform propagandei comuniste, pentru construirea navei s-au folosit 700 kilometri de sudură, 150 de km de cablu și peste 100 de km de țevi.
Botezul de semn rău
În dimineaţa de 27 mai 1977, toată suflarea din Portul Constanţa era adunată pentru a participa la botezul celei mai mari nave româneşti care fusese construită vreodată, petrolierul Independenţa, nava-amiral a flotei naţionale.
În docul Şantierului Naval Constanţa, oamenii partidului şi demnitarii statului stăteau tiimorați în prezența lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, veniţi împreună cu întregul Comitet Central să serbeze noua realizare comunistă.
Elena Ceauşescu era, evident, naşa petrolierului – mastodont. Așla cum spunea tradiţiei marinărescă, avea la îndemână o sticlă de şampanie cu panglică tricoloră, pregătită pentru a fi lansată de pe cheu şi spartă în aplauzele asistenței de bordajul navei.
„Te botez «Independenţa» şi îți urez «Drum bun!»“ a zis, în atenția unui întreg şantier, Elena Ceaușescu și a lansat sticla care a pleacat ţintit spre vas, părând că urmează să se izbească și spuma festivă să încununeze momentul. Numai că sticla a lovit razant nava și nu s-a spart. Prin mulțimea prezentă a trecut un frison urmat de un murmur. Pentru oamenii mării era limpede că asistaseră la un semn rău: nava era blestemată.
29 de zile, ca o torță
În data de 15 noiembrie 1979, „Independenţa“ avea un istoric de 19 voiaje scurte, efectuate până în zona Turciei, unde transportase ţiţei.
Acum, nava naviga în Marea Marmara, unde aştepta să treacă prin Strâmtoarea Bosfor către Marea Neagră.
Aproape de răsărit, la ora 4.30, nava grecească “Evriali” a lovit petrolierul românesc în dreptul unor tancuri situate la babord, țiţeiul s-a revărsat în mare, iar scânteile create în coliziune au aprins flăcările infernului. Nava a început să explodeze, fiind uciși 42 dintre cei 45 marinari care se aflau la bordul ei. Numai trei au fost cei care au reuşit, miraculous, să se salveze sărind în apă şi înotând spre ţărm. Toți ceilalţi au fost surprinşi de suflul exploziei, găsindu-și sfârșitul pe navă ori în valurile mării. 11 au fost cadavrele care nu s-au mai găsit niciodată. „Independența” a ars fără oprire timp de 29 zile.
