Un bumerang din fildeș de mamut, descoperit în Peștera Obłazowa, sudul Poloniei, a fost datat ca având o vechime cuprinsă între 39.000 și 42.000 de ani, fiind cel mai vechi bumerang găsit vreodată. Nu numai că această descoperire este anterioară cu aproximativ 30.000 de ani celor mai vechi bumeranguri din lemn cunoscute, dar și răstoarnă presupunerile actuale despre originile unor astfel de arme complexe, atribuite anterior în principal aborigenilor australieni.
Bumerangul în formă de semilună, lung de 72 de centimetri, a fost descoperit inițial în 1985 ca parte a unei colecții de alte obiecte paleolitice, precum un os de la degetul mare uman, unelte din coarne de cerb, pandantive din dinți de vulpe, mărgele din os și artefacte acoperite cu ocru. Primele încercări de datare cu radiocarbon a bumerangului l-au plasat la aproximativ 18.000 de ani. Această dată s-a dovedit ulterior a fi inexactă din cauza unei suspiciuni de contaminare cu materiale utilizate la conservarea sa.
Astfel, o echipă internațională de cercetători a aplicat o metodă mai sofisticată. Aceștia au datat din nou 13 oase de animale și o falangă umană excavate din același nivel sedimentar ca și bumerangul. Analizele de radiocarbon și ADN au confirmat că rămășițele umane aparțineau unui individ de Homo sapiens care a trăit acum cel puțin 31.000 de ani. Rămășițele de animale descoperite în același nivel aveau o vârstă medie de aproximativ 41.500 de ani.
Pentru a evita deteriorarea fragilului bumerang în sine, oamenii de știință au folosit modele statistice avansate pentru a corela vârsta materialului din jur și a data bumerangul cu o vechime cuprinsă între 42.365 și 39.355 de ani. O cantitate mică de carbon modern – sub formă de adezivi sau materiale de restaurare, de exemplu – poate contamina datarea radiocarbon cu zeci de mii de ani.
Acest bumerang antic ar fi putut avea un alt scop decât cel funcțional. Faptul că prezintă sculpturi decorative, urme de pigment roșu și a fost găsit în vecinătatea unor obiecte simbolice și ornamentale sugerează o funcție ceremonială sau simbolică. Cercetătorii au menționat o urmă de uzură manuală de-a lungul tijei și plasarea intenționată a acesteia într-un cerc de pietre alături de osul degetului mare uman – indicii ale utilizării ritualice.
Descoperirea datează din perioada Aurignacianului timpuriu, acum aproximativ 40.000 de ani, când primii Homo sapiens din Europa au început să realizeze artă, figurine și unelte simbolice.
Sursă: Archaeology News Online Magazine
