- Elena Cuza, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este una dintre cele mai discrete și demne figuri ale epocii moderne românești. Caseta reprezintă atât un omagiu adus acestei figuri feminine emblematice, cât și o mărturie materială a unei epoci de modernizare profundă, influențată de valorile culturale și estetice europene.
Născută pe 17 iunie 1825, Elena Rosetti se înrudea cu familiile Sturza, Balş şi Cantacuzino, și a fost un model de virtute, înțelepciune, modestie și bunătate.
În 1844, l-a întâlnit, s-a îndrăgostit şi s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. El – o fire extrovertită, impulsivă, care se simţea bine printre oameni. Ea – o introvertită, cu o mulţime de inhibiții convenționale, tipice societății burgheze victoriene.
După înăbuşirea revoluţiei de la 1848, Doamna Elena a dovedit o altă trăsătură de caracter. Pusă în faţa unei situaţii periculoase, ce ameninţa siguranţa soţului ei, tânăra femeie a dovedit o energie extraordinară, iniţiativă şi hotărâre. A pornit singură de la Soleşti spre Galaţi, unde a mers să îl vadă pe consulul britanic Cuninghan. Împreună, au pus la punct evadarea lui Cuza la Brăila. De acolo, au fugit la Cernăuţi şi mai departe la Viena şi Paris. S-au reîntors în Moldova peste un an, când venise domn Grigore Ghica.
Prin actele de la 5 si 24 ianuarie 1859, Alexandru este ales Domn în ambele Principate Române. Doamna Elena se implică, alături de soțul ei, în conceperea Legii Învățământului primar obligatoriu gratuit, considerând educația una din cele mai grabnice îndatoriri ale unui conducător de țară. A creat azilul care îi poartă numele, instalat la Cotroceni, în 1862. S-a preocupat şi de educaţia femeilor, de problemele celor în vârstă, de îmbunătăţirea condiţiilor din spitalele pentru nebuni şi din închisori, a întemeiat muzee şi a ctitorit monumente publice. A colaborat cu generalul Ion Emanuel Florescu, creatorul noii armate româneşti, pentru a crea spitale militare mai eficiente.
După abdicarea lui Cuza, au călătorit împreună la Ems, Paris, Aix les Bains, Reichenhall, şi-au cumpărat o casă frumoasă la Dabling, lângă Viena, o altă vilă lângă Florenţa, pentru a se stabili în final la Heidelberg. Alexandru Ioan Cuza moare în 1873 la Heidelberg, după multe neliniști sufletesti, provocate de adversitățile celor din țară.
Rămasă singură, Doamna Elena se stabileste pentru totdeauna la Piatra Neamt. Își consacră cea de-a doua parte a vieții sale activității de binefacere, precum și vieții monahale. A înființat spitalul și băile populare din Piatra Neamt, precum și spitalul Caritatea din Iași.
La aniversarea unei jumătăți de veac de la Unirea Principatelor, în 1909, i s-au adresat omagii din toate colțurile țării, cărora le-a mulțumit „în numele lui Alexandru Ioan Cuza”. A murit în același an, la 2 aprilie 1909. A fost înmormântată, după dorința ei, la Solești, proprietatea părinților săi.
Realizată în stil Napoleon al III-lea, caseta de călătorie expusă la Muzeul de Istorie a Moldovei este o piesă de lux, elegantă și funcțională, concepută pentru deplasările frecvente ale elitei aristocratice din secolul al XIX-lea. Are o structură compartimentată și conține obiecte din cristal, fildeș și argint, necesare întreținerii igienei și imaginii personale (oglindă, flacoane pentru farduri și parfum, recipient pentru apă), dar și scrierii corespondenței în timpul unei călătorii din secolul al XIX-lea (călimară, creion, sigiliu, spirtieră, suport de catifea pentru scris). Trusa este completată de ustensile mici necesare voiajului – briceag, croșet pentru închis nasturi, trusă pentru manichiură, foarfeci, cutie pentru ace, depozitate într-un compartiment special. Este posibil ca această casetă, cunoscută în epocă drept „scatulcă”, să fi fost achiziționată la Paris, centrul modei și al luxului, în timpul uneia dintre șederile Elenei Cuza în capitala Franței.
Caseta de călătorie face parte din Colecția „Cuza” a Muzeului Unirii din Iași, completând portretul Doamnei Elena Cuza care, prin gesturile sale discrete și contribuțiile filantropice, a rămas un model de noblețe sufletească și echilibru într-o epocă a schimbărilor profunde, având un rol esențial în susținerea activității politice și umanitare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Expoziția poate fi vizitată până pe 7 septembrie 2025, în spațiul Muzeului de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii din Iași, între orele 10.00 – 17.00 (de miercuri până duminică; accesul ultimului vizitator la 16.30).
Surse:
Radu R. Florescu, Elena Cuza – Dincolo de legendă, Magazin istoric, 1998
