Un craniu descoperit în urmă cu mai bine de 50 de ani dintr-un sit funerar preistoric de pe coasta de nord-vest a Italiei a fost confirmat ca fiind cel mai vechi exemplu cunoscut de modificare craniană artificială (ACM) în Europa. Descoperirea, datată între 12.190 și 12.620 de ani, sugerează că modelarea intenționată a capului era practicată în Paleoliticul Superior târziu, în Europa.
Craniul, denumit Arene Candide 12 (AC12), a fost descoperit în anii 1940 în Peștera Arene Candide, un sit arheologic important pe care vânătorii-culegători îl foloseau drept cimitir acum aproximativ 12.900 și 11.600 de ani. Craniul AC12, care aparținea unui bărbat adult, fusese îngropat într-o nișă deasupra unui alt mormânt.
Forma alungită a craniului AC12 a fost controversată. Inițial s-a presupus că aceasta a rezultat dintr-o afecțiune patologică sau dintr-o traumă accidentală din copilărie. Cu toate acestea, cu noi dovezi, oamenii de știință cred acum că a fost o practică culturală deliberată și cel mai vechi exemplu cunoscut de modificare craniană artificială în Europa.
Modificarea craniană artificială implică supunerea craniului unui sugar unei presiuni continue în timpul fazei sale de creștere – de obicei prin legarea capului cu material textil sau o placă rigidă – ceea ce provoacă o modificare permanentă a formei. Craniul AC12 pare să fi suferit procesul de modificare inelară, sau circumferențială, probabil prin înfășurarea strânsă cu benzi de material textil.
Motivele modificării craniene nu sunt încă cunoscute, deși se crede că a servit ca semn de identitate, statut social sau afiliere la un grup. În cazul craniului Arene Candide 12, prezența altor dovezi – cum ar fi cele ale unor indivizi care purtau dopuri de obraz – sugerează că decorarea corpului era practicată în diverse forme.
Sursă: Archaeology News Online Magazine
