Analiza arheologică a două fragmente de mozaic de podea descoperite în Berat, Albania, le-a identificat ca rămășițe ale unor bazilici creștine timpurii datând din Antichitatea târzie.
Berat, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, este cunoscut pe scară largă pentru arhitectura sa urbană otomană bine conservată din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Referințele istorice antice la Antipatrea sunt rare.
În perioada bizantină, orașul a devenit sediu episcopal, iar împăratul Iustinian I a construit o fortăreață pe vârful dealului, care avea să formeze ulterior baza castelului medieval care domină situl astăzi.
Primul fragment de mozaic de podea a fost descoperit în 2012. Secțiunea care a supraviețuit măsoară aproximativ 6 pe 3 metri și este compusă din tesere policrome aranjate în modele geometrice. Un strat de ardere pe suprafață indică distrugerea structurii asociate, probabil o bazilică creștină timpurie. O inscripție greacă parțial conservată, încorporată în design, este interpretată ca o dedicație, care poate înregistra patronii care au finanțat construcția bisericii.
Un al doilea fragment de mozaic a fost descoperit în 2018. Această secțiune mai mică, care măsoară aproximativ 2,3 pe 0,8 metri, a fost creată folosind tehnica opus tessellatum și prezintă, de asemenea, urme de ardere. O inscripție greacă fragmentară include cuvântul Theotokos („Maica Domnului”), un titlu care a căpătat importanță doctrinară în urma Conciliului de la Efes din anul 431 d.Hr.
Inscripția oferă un indicator cronologic important, sugerând că mozaicul a fost realizat după mijlocul secolului al V-lea. Dovezi arheologice suplimentare, inclusiv monede găsite în straturile suprapuse, datând din timpul domniei împăratului Iustinian al II-lea, susțin o dată la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea d.Hr.
Sursă: Heritage Daily
