Frumoasa Dobroge reprezintă o sursă inepuizabilă de istorie și patrimoniu, care continuă să fascineze și să inspire, deopotrivă, cercetători, pasionați de istorie și publicul larg.
În perioada antică, regiunea a fost locuită de geți și greci, iar mai târziu, sub dominația romană, au înflorit orașe importante precum Tomis (actuala Constanța) și Histria. Fiecare zi oferă posibilitatea unei noi descoperiri arheologice, care contribuie la o mai bună înțelegere a istoriei și culturii acestui spațiu.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) lansează seria editorială „Azi în istoria Constanței. Povești captivante despre comorile trecutului”, inițiativă care își propune să aducă în atenția publicului descoperiri arheologice, evenimente semnificative și personalități marcante, asociate fiecărei zile din calendarul istoric al județului. Prin acest demers, muzeul readuce în prim-plan tezaurul istoric și încurajează interesul pentru cunoașterea și aprecierea patrimoniului local. Astfel, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își reafirmă misiunea de promovare și valorizare a moștenirii istorice și culturale a Dobrogei.
În timpul unor săpături edilitare desfășurate pe 2 septembrie 2013, în zona peninsulară a Constanței, arheologul Octavian Mitroi, din cadrul MINAC, a făcut o descoperire arheologică notabilă, mărturie a obiceiurilor funerare pline de simbolism ale anticilor.
„Constănțenii își amintesc, cu siguranță, de perioada anilor 2012–2014, când toate străzile din zona peninsulară a orașului au fost „arate”, decopertate pentru înlocuirea vechilor conducte de apă și canalizare. Această amplă lucrare de infrastructură, desfășurată în centrul istoric al Constanței – chiar în arealul ocupat în Antichitate de vechiul Tomis – a oferit prilejul unor numeroase descoperiri arheologice valoroase. Fără exagerare, pot considera acei ani drept unul dintre momentele de vârf ale cercetării arheologice la Tomis.
Personal, am realizat mai multe descoperiri arheologice în acea perioadă, printre care se remarcă o stelă funerară găsită la intersecția străzilor Traian și Vasile Alecsandri, în imediata apropiere a grupului statuar „Lupa Capitolina” (la „Lupoaică”, așa cum este cunoscută de constănțeni). Monumentul funerar a fost descoperit în timpul excavării cu mijloace mecanizate a unui șanț, pentru montarea unei noi conducte.
Este vorba despre o stelă funerară, adică lespede de mormânt, aproape întreagă (a fost avariată ușor la unul dintre colțuri și în partea inferioară). Aceasta este anepigrafică, adică nu conține text pe câmpul destinat dăltuirii inscripției, semn că nu și-a îndeplinit rolul funerar pentru care a fost concepută. Numai în partea superioară este gravată formula greacă „Agathē Tychē” (Ἀγαθὴ Τύχη), care înseamnă „Soartă bună” sau „Noroc bun”, un salut obișnuit în Antichitate, adresat trecătorilor. Absența unei inscripții personalizate sugerează că stela nu a mai apucat să fie achiziționată de vreun client, care să fi angajat un pietrar, pentru a grava textul dedicat unui defunct, și pentru a o amplasa la căpătâiul acestuia.
Analiza caracteristicilor literelor indică faptul că datează din secolul al II-lea p. Chr., perioadă romană. Zona unde a fost descoperită se află în habitatul urban, deci între zidurile cetății Tomis, nu în afara lor, unde era necropola, deci e clar că această stelă funerară nu este în poziția inițială, a fost transportată din locul său original”, a afirmat arheologul Octavian Mitroi.
Această piesă a fost menționată de regretatul profesor Alexandru Avram în volumul „Corpus Inscriptiones Scythiae Minoris Graecae et Latinae”, vol. VI/2, din seria „Inscripțiile din Scythia Minor”.
În prezent, stela funerară poate fi admirată în zona de expunere în aer liber, de sub porticul clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dinspre Edificiul Roman cu Mozaic.
