Mormântul pictat de la Tomis, de tip hypogeu, a fost descoperit în anul 1988, în timpul unor lucrări edilitare efectuate pe faleza înaltă a orașului Constanța, în apropiere de Liceul Mircea cel Bătrân.
Arheologii Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța au descoperit aici un cavou de familie prevăzut cu culoar de acces de tip dromos. Deși planul dreptunghiular al mormântului este relativ comun perioadei, interiorul său avea să dezvăluie una dintre cele mai spectaculoase descoperiri făcute vreodată în Constanța, prin pictura remarcabil de bine prezervată, cu teme și simboluri care reflectă credințele și cultura antichității târzii.
Atât pictura, cât și contextul arheologic și inventarul funerar, încadrează perioada de utilizare a monumentului în a doua jumătate a sec. al IV-lea p.Chr. și până la începutul sec. al V-lea p.Chr., așadar la hotarul dintre crepusculul păgânismului și zorii noii religii monoteiste – creștinismul, cu conotații proprii fiecărei lumi în parte.
”Ceea ce oferă acestui lăcaș o valoare deosebită este realizarea artistică a interiorului. O amplă suită de realizări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe a fost pictată în tehnica al seco. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost depuse în sicrie de lemn corpurile a patru defuncți, la care se adaugă un schelet depus în stânga intrării și altul, de copil, depus într-o amforă spartă. Doar unul dintre defuncți a fost înmomântat cu obiecte personale, și anume: un philacterium, mai multe mărgele, două brățări de bronz și un unguentarium.
Pictura murală din interior are influențe atât păgâne, cât și creștine. Pe latura de nord a cavoului este pictată scena centrală, a banchetului funerar: șapte personaje masculine, două dintre ele ținând în mâini vase rituale. Scena ospățului funerar prezentată în cavou, ce face aluzie la euharistie, la așa-zisa fractio panis – șase coșulețe ce puteau conține pâine și un platou probabil pentru pește – este prezentă și în catacombele cu caracter creștin de la Roma. Pictura întregului cavou cu motive florale, arbori, animale, păsări, poate fi interpretată ca o evocare a paradisului. De aceeași simbolistică poate fi legată și imaginea celor patru porumbei și cea cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă. Scena cu păunii afrontați care ciugulesc fructe dintr-un coș nu este străină de simbolistica paleocreștină, aceste păsări fiind simbolul învierii și al imortalității omului. Austeritatea inventarului funerar este, de asemenea, un motiv pentru a-i considera pe cei înmormântați aici, paleocreștini.” (minac.ro)
Cercetat și intrat în circuitul științific, monumentul a fost o lungă perioadă de timp prezervat de o clădire de protecție din lemn, nefiind expus vizitării. În ultimii ani, monumentul a făcut obiectul proiectului „Salvarea și punerea în valoare a Mormântului pictat hypogeu”, implementat de Unitatea Administrativă Teritorială Județul Constanța, în concordanță cu obiectivul strategic al priorității de investiție.
În urma derulării proiectului, a luat naștere un nou punct muzeal, care conservă în condiții optime monumentul antic și permite vizitatorilor cunoașterea obiectivului printr-o expoziție permanentă dedicată și prin numeroase materiale digitale.
Prin simbolistica sa deosebită, dar și prin tehnica picturii murale, monumentul ni se înfățișează astăzi ca o imagine remarcabilă a rafinamentului artistic și spiritual la care s-a ridicat populația romanică a Scytiei Minor, Mormântul Pictat Hypogeu reprezentând unul dintre cele mai importante monumente ale Dobrogei antice și cel mai nou punct muzeal deschis în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ce poate fi vizitat GRATUIT până pe 20 aprilie 2025 (inclusiv).
Program de vizitare: de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
