Acum 120 ani, mai exact în anul 1903, era inaugurat Castelul Pelişor – reşedinţă princiară şi regală.
Castelul a fost construit între anii 1899 și 1902, la dispoziția regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, proiectul fiind făcut de arhitectul ceh Karel Liman.
“… Dat-i-am nume, Pelişor”
În actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament , este consemnat în felul următor “Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă, primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”
După definitivarea construcției, Castelul Pelişor, care are 99 de încăperi, a devenit parte integrantă a ansamblului arhitectonic realizat (între 1899 – 1902) de regele Carol I pe valea pârâului Peleş, alături de Castelul Peleş – reşedinţa de vară a Casei Regale, de Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor şi Casa Grădinii.
Inaugurare în sărbătoare
Inaugurarea Castelului Pelişor a fost făcută printr-o sărbătoare la care au participat numeroşi localnici, dar și monarhii, principii moştenitori, arhimandritul Nifon, ofiţeri superiori din Armată, mai multe personalităţi marcante din lumea politică şi culturală a ţării.
Și ,,Fachwerk”, și Bucovina
Arhitectul şef al castelului Pelișor, Karel Liman, a respectat cu fidelitate cerințele primate pentru realizarea arhitecturii exterioare, cu elemente ,,Fachwerk”, adaugand însă și elemente românești, ce înveselesc clădirea propriu-zisă, semnificative fiind cele doua turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, model preluat de la turlele bisericilor din Bucovina.
În Castelul Pelișor există o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând stilului Art-Nouveau-ului, aici regăsindu-se lucrările unor artiști precum E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany sau Gurschner etc. La aceste lucrări, se adaugă manuscrisul – pergament pictat personal de Maria și dăruit lui Ferdinand, în anul 1906. Colecția de artă plastică poate fi concentrată sub titulatura „Tinerimea artistică”, o mișcare care – sub patronajul direct al reginei – a reunit artiști români de valoare, aflați la debut.
Biroul reginei Maria din cadrul Castelului este amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin tipic interioarelor românești. Aici, mobilierul este conceput de regină, acaunele și masa pentru corespondență fiind decorate cu simbolurile Mariei – crinul și crucea gamată.
Biroul regelui Ferdinand se detașează prin solemnitate, mobilierul păstrînd stilul neorenașterii germane. Biroul din lemn de nuc este placat cu trei panouri sculptate, care ilustrează castelele Peleș, Pelișor și Foișor.
În Camera de aur, unul din punctele de atracție ale Castelului, pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, reședința Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, pământul natal al Mariei. Aici, mobilierul este decorat cu elemente de tip celtic și bizantin și e pus în valoare și de luminatorul proiectat, pe plafon, în forma unei cruci celtice.
