Descoperire întâmplătoare, de la jumătatea anilor ’30 ai secolului XX, la circa 10 km sud de cetatea Histria, în aria satului Vadu (com. Corbu, județul Constanța), artefactul reprezintă o sursă epigrafică şi iconografică deosebit de importantă privind relaţiile regelui scit Skyles în zona vest-pontică.
Inel de tip sigilar, din aur; în zona chaton-ului este redat un personaj feminin (privind spre stânga) șezând pe un tron (jilț), având picioarele sprijinite pe un alt mic scaun (taburet). Personajul poartă o parură elaborată, compusă (aparent) dintr-o diademă (tiară) și o coadă împletită (din păr de cal ?) sau un văl ridicat în partea posterioară a capului, fiind îmbrăcat cu o rochie lungă și purtând în picioare încălțări cu vârf ascuțit și răsucit. În mâna dreaptă ţine o oglindă, iar în cealaltă o floare (crin sau lotus). Pe latura stângă a peceții, în poziție antitetică față de reprezentarea figurată, (realizată prin incizare) inscripția ΣΚΥΛΕΩ/Skuleo – forma greacă a genitivului posesiv „aparţin lui Skyles”.
De asemenea, pe partea dreaptă a verigii inelului, (realizată prin poansonare) o a doua inscripție (în limba greacă) ΚΕΛΕΟΕΑΡΓΟΤΑΝΠΑΡ IANE (KELEOE ARGOTAN PAR ENAI), cu observația că ductul ultimelor 4 litere este dextrovers, iar succesiunea lor sinistroversă. Traducere: „(mi)-a poruncit să fiu la Argotas”. Scena (probabil întronarea de către o zeiţă a unui rege „divinizat” – în cazul de față Skyles) înfățișată pe pecetea acestui inel este, asemenea inscripţiilor redate pe aceasta și verigă, o interpretare greacă a unui motiv iconografic oriental, cunoscut în mediile culturale ahemenide și scitice.
Această podoabă antică unică, împreună cu alte câteva artefacte aparte (precum sceptrul avimorf de la Telița – Celic Dere, dar şi statuile menhir cu reprezentări antropomorfe masculine din zona estului Munteniei, sudul Moldovei și a Dobrogei), constituie un grup de descoperiri ale unor însemne de putere care pledează foarte convingător pentru existența (în ținuturile de la Dunărea de Jos) unei elite conducătoare scitice (în perioada târzie a primei epoci a fierului), deopotrivă în legătură cu coloniile grecești (Olbia, Histria) și dinaștii traci odrysi.
Sursa: Muzeul Național de Istorie a României citat de Pârjoaia.ro – Poveștile Mării Negre
