Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.
Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei. De aceea şi poartă numele lui Andrei cel întâi chemat. În această peşteră, pentru prima oară în zona Dobrogei de astăzi, s-a săvârşit frângerea pâinii, forma primară a Sfintei Liturghii.
Peștera este una mică, având în capătul său un mic altar, deasupra căruia se află turla și adăpostește câteva icoane și un pat cioplit, despre care se spune că era chiar patul Sfântului Andrei. Sute de acatiste, iconițe, cruciulițe și alte obiecte religioase sunt depuse de credincioși în scobiturile din pereții peșterii, semne ale profundei credințe.
Despre istoria Peşterii Sfântului Apostol Andrei nu se cunosc foarte multe date. Ea a fost redescoperită, însă, în anii ʼ30 ai secolului trecut, de către avocatul Ion (Jean) Dinu, în urma unui vis. În vara anului 1944, peştera transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. După decenii de restrişte, biserica a renăscut datorită cuviosului monah Nicodim Dincă, iar locul şi-a recăpătat sensul şi importanţa iniţială, devenind astăzi un reper unic şi inconfundabil pe harta creştinismului românesc.
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură. Biserica a fost sfinţită în anul 2006 și păstrează în ea o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse din Grecia.
La aproximativ 200 metri de peșteră se observă și astăzi urmele vechilor chilii săpate în stâncă, unde tradiția spune că ar fi locuit ucenicii apostolului. Nu departe de peșteră se mai vad și urmele celor nouă izvoare care formau pârâul Cuzgun („Porumbel”, în turca veche, o evidentă aluzie la primul botez săvârșit aici), în care au fost botezați primii creștini de pe aceste meleaguri. În imediata lor apropiere se mai află un izvor, numit „Eminescu”, amenajat în amintirea poetului național.
Peştera Sfântului Apostol Andrei face parte din numeroasele aşezăminte sfinte de pe ambele maluri ale Dunării (Dervent, Silistra, Axiopolis, Galaţi etc.), unde apostolul a întemeiat biserici şi a hirotonit preoţi, și este vizitată anual de către pelerini, îndeosebi cu ocazia hramului, pe 30 noiembrie.
Sursa: Doxologia.ro
