Cristian Cealera, autorul seriei de 4 volume „Poveștile Mării Negre”, a lansat luni, 28 iulie 2025, un volum excepțional: “Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) – Portrete din trecut”.
Volumul rememorează o perioadă mai puțin cunoscută din istoria orașului și reconstituie portretele celor ce au modernizat Dobrogea, în a doua jumătate a secolului XIX. Britanicii de la Danube – Black Sea Railway Company (DBSR) au adus rafinament și evoluție în mica așezare majoritar musulmană, la acea vreme, și au promovat în Occident patrimoniul arheologic al zonei.
Comunitatea britanică din vechiul Kustendjie era formată din aproximativ 100-150 de persoane, oameni de tot felul: diplomați, lorzi, ingineri, medici, dar și simpli muncitori, veniți să câștige o pâine, într-o provincie misterioasă. Ei sunt cei care au început modernizarea portului Constanța și au legat Dunărea de Marea Neagră, printr-una din primele căi ferate de pe teritoriul Imperiului Otoman, între Cernavodă și Constanța. Datorită lor, Kustendjie s-a dezvoltat și a devenit un orășel înfloritor, în care funcționau prăvălii cu marfă londoneză și se citeau gazetele din Regatul Unit. Angajații DBSR munceau din greu în cursul zilei, iar seara se dedicau familiilor lor, care îi așteptau în casele de piatră ridicate pe faleza dinspre port. Cartierul lor fusese botezat New Town, iar restul orașului, în care trăiau turci, tătari, greci, armeni, evrei, români sau alte neamuri, fusese denumit Orașul Turcesc.
Biografiile dezvăluite de Cristian Cealera completează tabloul multietnic al Constanței, cu britanicii care au făcut tranziția urbei, de la modelul otoman la cel occidental.
John Trevor Barkley este cel care a condus negocierile cu partea otomană, pentru construirea primei căi ferate din Dobrogea. În 1864, Barkley a condus, pe ruta Cernavodă-Constanța, o garnitură de tren ce îl avea la bord pe Alexandru Ioan Cuza, aflat în drum spre Constantinopole, „pentru a dobândi o nouă recunoaștere a autonomiei României”. Cu această ocazie, britanicul l-a convins pe domnitor că o viitoare linie ferată, între București și Giurgiu, poate fi realizată cu succes.
Thomas Forester a fost printre primii britanici care au scris despre originea numelui Tomis, citând poetul Ovidiu și spunând legenda Argonauților. De asemenea, el este cel care a avut ideea înființării, la Kustendjie, a unui muzeu care să găzduiască toate antichitățile descoperite în Dobrogea. Raportul întocmit de Forester, în 1857, despre joncțiunea dintre Dunăre și Marea Neagră, prin intermediul căii ferate dintre Cernavodă și portul Constanța, conține informații deosebite despre patrimoniul istoric al zonei.
Henry Guarracino este un alt nume ce nu trebuie uitat, când este rememorată istoria modernă a Constanței. Pe lângă faptul că a fost reprezentantul diplomatic al Regatului Unit la vizita din 1879 a principelui Carol I la Kustendjie, el este cel care a avut și inițiativa construirii hotelului Carol (actualul Comandament al Marinei). Acesta, numit inițial de englezi Terminus, apoi Charles I și într-un final, Carol, a fost construit între anii 1879-1882 și rivaliza cu cele mai bune hoteluri din cele mai mari orașe ale Europei. Mai mult, Henry Guarracino a fost antreprenorul care s-a ocupat, în 1880, de construirea primului Cazin al Constanței: Kursaal, Sala de Cură, ce a funcționat până în anul 1892.
Acestea sunt doar câteva din personajele comunității britanice din Constanța de la mijlocul secolului XIX, descrise cu pasiune și migală de istoricul Cristian Cealera. Volumul “Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) – Portrete din trecut” poate fi achiziționat online, pe site-ul editurii Cetatea de Scaun Târgoviște, iar în curând va fi disponibil și la punctele muzeale din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
