Începând cu 1 ianuarie 1926, orașul Constanța devenea municipiu prin incorporarea satelor Ion C. Brătianu, Anadalchioi, Viile Noi, etc. În această situatie vechile sate deveneau cartiere ale municipiului Constanța, unul din cartiere purtând numele unei mari personalități a politicii românești, Ion C. Bratianu.
Cartierul a fost înființat între Stația C.F.R. Palas și centrul orașului pe la începutul secolului al XX-lea, odată cu a doua sistematizare. Legătura cu acest cartier nu se putea face cu mijloace publice, ci doar cu tracțiune hipică. După Primul Război Mondial, Șoseaua Murfatlar care tăia longitudinal ieșirea din oraș, a luat mai întâi numele marelui om de stat Ion C. Brătianu, pentru ca apoi și cartierul să preia numele șoselei. Primăria din Constanța a avut în vedere formarea acestui cartier format preponderent agrar destinat coloniștilor români care se instalau la Constanța, a celor veniți din satele și comunele județului. S-a dorit asigurarea unor produse de grădinărie și de zarzavaturi, deficitare pe piața din Constanța. Soluția nu a reușit deoarece, tradițional, cei instalați nu cunoșteau regulile de bază ale grădinăritului, iar zona nu avea suficientă apă din subsol, care să asigure viața culturilor.
Cartierul s-a extins prin aglomerare de locuitori, care au cumpărat loturi ieftine oferite, în suprafață de 500-1000 m.p. Aici s-a format o forță de muncă meșteșugărească de constructori, din care majoritatea au lucrat în echipe de muncitori cu săptămâna la toate construcțiile din oraș sau din port. A rezultat un cartier semiprofesional, din care cu mare greutate au fost recrutați muncitorii portului. Aceștia nu aveau asigurate mijloacele de transport spre port sau spre piețele orașului. Deși, cartierul a avut o suprafață mare, totuși populația nu era numeroasă.
În 1936, cartierul se prezenta astfel:
• Pe șoseaua Murfatlar ( actualul Bd. I.C. Brătianu) pe partea cu căile ferate se aflau: Societatea Colombia, Concordia, Româno Americană, Societatea „ Colombia” Franco Româno, Societatea Steaua Română;
• Dispensarul se afla unde este acum la intersecția străzii Cumpenei cu șoseaua Murfatlar, actualul Bd. I.C.Brătinau;
• Paralele cu Cimitirul Creștin pe șoseaua Murfatlar, dar pe partea cu căile ferate se afla Societatea „ Energia”;
• Din dreptul Dispensarului pornea șoseaua Viitorului ( fostă Petre Carp și actuala Eliberării) care trecea și trece și acum pe lângă Cimitirul Creștin până la intersecția cu actualele străzi Theodor Burada și Poporului;
• Cimitirul Animalelor se afla în spatele Cimitirului Mahomedan. Pe locul fostului Cimitir al animalelor acum funcționează o tâmplărie. Cimitirul animalelor se afla situat pe strada Bravilor;
• Cimitirul Creștin era cuprins în perimetrul dintre strada Liniștii ( actuala stradă Bărăgan ) și șoseaua Petre Carp ( actuala Eliberării);
• Pe actuala stradă Theodor Burada ( fostă Armoniei) și peste drum de Cimitirul Creștin se afla Oborul cuprins între străzile Chiristigiilor ( actuala stradă București), strada Plugarului și strada Grânelor;
• De asemenea despărțit de strada Theodor Burada ( fostă Armoniei) și în fața Cimitirului Creștin, pe colț și paralel cu o firmă pe pompe funebre se afla Rezervorul de Apă. Momentan funcționează o firmă;
• Din strada Bărăgan ( fostă Liniștii) în diagonală spre și prin strada Eternității se ajungea la Piața Ștefan Cel Mare ( actualul Kaufland), situată la intersecția străzii Ștefan cel Mare ( fostă Mangaliei) și Bd. 1 Mai ( fostă Cerealelor);
• Piața Ștefan cel Mare era în diagonală cu Spitalul Comunal.
Între 1950-1990, cartierul și Bulevardul I.C. Brătianu au purtat numele de Filimon Sârbu, după numele unui tânăr comunist lucrător la Șantierul Naval din port, care în timpul celui de-al doilea război mondial a dezertat din armată. Arestat și judecat de Curtea Marțială, a fost condamnat la moarte și executat. După 1990, cartierul și-a reluat numele fostului mare om politic, I.C.Brătinau.
