Nu departe de București (160 km) și nici de Constanța (60 km) se află orașul antic roman Tropaeum Traiani. Venind cu mașina dinspre București și trecând Dunărea cu bacul, de la Călărași la Ostrov, devierea de pe autostradă vă este răsplătită de frumusețea drumului ce străbate sudul deluros al Dobrogei. După traversarea Dunării cu bacul, treceți prin Ostrov, apoi puteți vizita Mănăstirea Dervent, continuați drumul prin localitatea Băneasa, iar apoi, dupa ce treceți de satul Urluia, din șosea se vede cetatea de la Adamclisi, sau orașul antic roman.
Dinspre Constanța se poate veni cu autobuzul sau cu mașina, urmând drumul care, la Murfatlar (Basarabi), se bifurcă spre Ostrov. De pe dealurile din apropierea satului Deleni se zărește silueta monumentului triumfal de la Adamclisi, dominând orizontul. Înainte de intrarea în satul Adamclisi se desprinde o șosea spre dreapta, ce conduce spre monumentul ridicat de Împăratul Traian la sfârșitul războaielor cu dacii.
Localitatea Adamclisi adăposteste un complex muzeal alcătuit din 3 mari obiective turistice de patrimoniu: Cetatea Tropaeum Traiani, Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie. Cetatea și monumentul mai sunt cunoscute, din acest motiv, cu denumirea de Adamclisi.
Monumentul triumfal are o înălțime de 39 m, o formă circulară cu un diametru de 38 m, fiind alcătuit dintr-un nucleu cilindric de dimensiuni apreciabile (12,6 m înălțime; 31 m diametru), construit din zidărie brută, înconjurat la bază de o platformă circulară cu 7 trepte de piatră; nucleul este îmbrăcat în blocuri de piatră care se continuă cu un rând de metope în numar de 54 (din care până astăzi s-au păstrat numai 49), sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor cu geto-dacii. Monumentul a fost restaurat în 1977, moment în care peste nucleul de piatră original s-a reconstituit monumentul folosindu-se mulajede ciment. Piesele originale sunt păstrate în muzeul din localitatea Adamclisi alături de alte piese descoperite în metropola antică romană Tropaeum Traiani.
Monumentul a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata romană condusă de Traian, împotriva geților și aliaților acestora. Este un edificiu impresionant, despre care Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări arheologice la Adamclisi, a spus că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.
Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța). Fotografie din perioada interbelică, inclusă în albumul „România”, publicat de Kurt Hielscher la Leipzig, în 1933. Sursa: Muzeul Național de Istorie a României
La mică distanță de monumentul triumfal, spre est, se află un tumul funerar iar un altar ridicat pentru soldații romani căzuți în luptele purtate pe aceste locuri se află la vest. Numele ostașilor romani căzuți în Războaiele Dacice, dăltuite în piatră, ne oferă prețioase indicații asupra imenselor jertfe pe care au fost obligați să le facă trupele trimise pentru a-i învinge definitiv pe băștinașii geto-daci.
Muzeul este conceput pentru a servi în primul rând unei expuneri complete a basoreliefurilor și trofeului de pe vârful monumentului triumfal. Doar câteva vitrine cu material arheologic selecționat din săpăturile în cetatea Tropaeum Traiani ilustrează parametrii de desfășurare a vieții în vecinătatea monumentului. Din interiorul muzeului, spre nord, prin peretele de sticlă se deschide o largă perspectivă asupra orașului antic.
Cetatea se află pe o prelungire joasă a dealului pe care a fost construit monumentul triumfal. Platoul este înconjurat pe toate laturile de pante mai mult sau mai puţin abrupte, care constituie o protecţie naturală. Acest avantaj al terenului a fost folosit la alegerea locului de amplasare a cetății.
Considerată drept cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei și construită în același timp cu Monumentul Triumfal, cetatea era locuită de familiile veteranilor care au participat la Războaiele Dacice ale Împăratului Traian și au fost colonizați aici. Orașul ajunsese la rangul de municipium pe vremea Împăratului Septimius Severus (193-211), dar fiind distrus de goți a trebuit să fie reconstruit din temelii, așa cum arată o inscripție din anul 316, prin grija Împăratului Constantin cel Mare. Cu acest prilej, orașul a fost înzestrat cu noi ziduri de apărare masive, dar neputând rezista totuși atacurilor distrugătoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv părăsit și a dispărut de pe scena istoriei, după o existență de peste cinci secole.
Sursa: i-Tour.ro
