În portul turistic Mangalia sunt trase la cheu mai multe catamarane galbene – adică nave cu două coci (corpuri) pe care plutesc, pentru stabilitate și siguranță maxime – cu nume englezite: WATER TAXI. Dar, căpitanul e român și e plin de povești și bancuri care asigură buna dispoziție timp de o oră, cât durează plimbarea pe apă. Căpitanul are și o Căpităneasă frumoasă și săritoare, cu două muse (nu muze, bre, deși ar putea, hahaha) care o ajută să împartă pasagerilor cafea, răcoritoare și ronțăieli. Atenție, cafea cereți înainte de a pleca de la cheu, o să anunțe Căpităneasa, să aveți o ureche ciulită, fiindcă după aia nu mai pupați.
Plimbarea durează, vă ziceam, o oră, are un preț mai mult decât rezonabil și aveți ocazia să vedeți mai multe nave ale flotei de război a României, la ancoră, dar și despre cum voia nea Nicu să construiască baza de submarine la Mangalia. Vi le povestește Căpitanul, care o să vă arate și nava preferată a lui Ceaușescu, o șalupă șmecherită, tot la ancoră și ea, precum și nava de protocol din timpul regimului comunist.
Cu ocazia plimbării o să descoperiți Marina Limanu, unde apa nu îngheață și de-aia bogații își țin iahturile de zeci și sute de mii de euro acolo.
Detalii despre programul plimbărilor cu WATER TAXI, prețuri și ce v-ar mai putea fi de folos, găsiți pe pagina lor Facebook – WATER TAXI MANGALIA
Ca să nu rămân mai prejos, pun și eu, aici, două povești, din istoria Antică a Cetății Callatis, astăzi Tomis, scoase la iveală de Poveștile Mării Negre – www.povestilemariinegre.eu
Asediul TERIBIL al Cetății Callatis de către marele general macedonean Lisimah
Fost diadoh (general) al marelui Alexandru Macedon, Lisimah s-a auto-proclamat în anul 306 î.H rege al Traciei şi al Pontului nostru stâng. Purta în acelaşi timp aprige războaie cu ceilalţi diadohi ce îşi doreau părţi din fostul imperiu al lui Alexandru, dar şi cu popoarele din regat, care nu vroiau să i se supună. Diodor din Sicilia oferă cele mai multe informaţii despre “aventurile” lui Lisimah. Istoricul povesteşte că regele Traciei ocupase toate cetăţile greceşti de la Pont şi lăsase câte o garnizoană în fiecare dintre acestea. La un moment dat, cetatea Callatis se revoltă împotriva stăpânului, îi alungă soldaţii şi îşi declară independenţa. Exemplul Callatis-ului este urmat şi de alte oraşe, Tomis, Histria etc şi toate aceste cetăţi formează împreună o alianţă împotriva lui Lisimah. Tracii, sciţii şi geţii se alătură la rândul lor acestei uniuni conduse de rebela Callatis. Regele este decis să dea un aspru exemplu: îi bate pe tracii şi sciţii răsculaţi, apoi asediază Callatis. Aceasta rezistă dar cucerirea ei este o chestiune de luni, dacă nu chiar zile. Vine însă şi salvarea: unul din marii duşmani ai lui Lisimah, Antigonos (fost diadoh şi el) trimite spre Pont două oşti, una terestră condusă de Pausanias, iar alta pe mare, condusă de Lycon. Lisimah lasă câteva detaşamente la Callatis dar acestea sunt incapabile să cucerească oraşul şi doar au misiunea de a ţine zona sub control. Regele Traciei iese în întâmpinarea lui Pausanias şi se spune că pe drumul spre Asia Mică îşi ascunde uriaşa comoară în zona Capului Kaliacra (astăzi în Bulgaria). Lisimah reuşeşte două mari victorii: îl învinge mai întâi pe Seuthes regele tracilor (aliat al lui Antigonos), apoi pe generalul Pausanias, pe care îl şi omoară. Din acea perioadă mai aflăm că 1000 de calatieni îşi părăsesc oraşul şi se refugiază în Bosforul Cimerian, la regele Eumelos, care le oferă pământ şi o aşezare, Psoa. La scurt timp după victoriile contra lui Pausanias şi a lui Seuthes, Lisimah a revenit pe malul Dunării, ca să rezolve o mai veche problemă… Se pregătea de campania contra puternicului rege dac (sau get) Dromichete.
Cei CINCI ÎNVĂȚAȚI FAIMOȘI ai Cetății Callatis, Mangalia de astăzi
Oraşul antic Callatis, astăzi moderna urbe Mangalia, a dat istoriei mari personalităţi, pe care, din nefericire, avem astăzi tendinţa de a le lăsa uitării.
În cetatea doriană de la malul Pontului Euxin s-a născut celebrul istoric şi geograf Demetrios din Callatis (sec.III î.H). El este autorul unei opere extraordinare a antichităţii, compusă din 20 de cărţi şi care s-a numit “Despre Asia şi Europa”. Cartea sa nu s-a păstrat dar numeroşi istorici antici, care au trăit şi scris în secolele următoare, au citat fragmente din ea şi l-au menţionat pe învăţatul “callatid”.
Printre aceştia s-a numărat şi Pseudo-Skymnos (autor anonim confundat la un moment dat cu Skymnos din Chios). Acest Pseudo-Skymnos a scris ce a aflat din opera lui Demetrios şi anume că oraşul Callatis a fost întemeiat de dorienii din Heracleea Pontică, după o poruncă primită de la Oracolul din Delphi. Totul se întâmpla în vremea în care “peste macedoneni domnea regele Amyntas” (este vorba despre Amyntas al III-lea 393-369 î.H, tatăl lui Filip II Chiorul şi bunicul marelui Alexandru).
Un alt mare învăţat al Callatisului a fost Satyros Peripateticul (sec.III î.H), unul dintre primii biografi ai antichităţii. A scris “Viaţa lui Euripide” dar şi despre alte mari personalităţi ale antichităţii precum politicianul Alcibiade, oratorul Demostene sau despre creatori precum Eschil, Sofocle şi Socrate.
Un alt mare învăţat antic originar din Callatis a fost Heraclid sau Heracleides Lembos, fiul lui Sarapion. A trăit în sec.II î.H dar de tânăr a plecat în Egipt, la curtea regilor din dinastia Lagidă (Lagos). A fost înalt funcţionar la curtea regelui Ptolemeu VI Philometor, “Cel iubitor de Mamă”, numit aşa pentru că, fiind copil, regenţa domniei sale i-a aparţinut mamei sale Cleopatra I. Heracleides a scris “Istorii”, o operă în 37 de volume, sursă preţioasă de informaţii pentru istoricii care au trăit ulterior. A scris “O viaţă lui Arhimede”, citată adesea de Diogene Laertius. Lui îi aparţin alte şase cărţi despre “succesiunea filozofilor şi despre Raţionamentul Lambeutic”. Heraclid a fost şi un om de acţiune: a fost cel care a negociat cu atacatorul Antioch IV Epiphanes (Bun-Vestitor), tratatul în urma căruia regele Imperiului Seleucid a fost de acord să renunţe la invadarea Egiptului.
Încheiem lista marilor callatieni cu Istros, un alt mare om de litere, care a trăit în secolul III î.H şi care a scris “Despre tragedie”, şi aceasta o altă operă dispărută. Cei de mai sus sunt doar patru mari oameni de cultură din Callatis, a căror amintire s-a păstrat. Cu siguranţă au mai fost mulţi alţii… Să nu-l uităm pe misteriosul personaj căruia îi datorăm celebrul Mormânt cu Papirus, singurul din Europa. Despre acesta s-a spus că ar fi putut fi un mare om de litere al cetăţii…
