sâmbătă, 17 octombrie 2026
Istoria este cea mai frumoasă poveste...
Poveștile Mării Negre
  • Istorii și Povești
  • Chipurile Dobrogei
  • Evenimente culturale
  • Turism
No Result
View All Result
Poveștile Mării Negre
  • Istorii și Povești
  • Chipurile Dobrogei
  • Evenimente culturale
  • Turism
No Result
View All Result
Poveștile Mării Negre
No Result
View All Result
  • 22 decembrie 1956 – ziua în care Nicolae Labiș părăsește această lume

    Un tramvai numit… crimă?!

    Mirela Coman de Mirela Coman
    decembrie 22, 2023
    in Poveștile Mării Negre
    0
    22 decembrie 1956 – ziua în care Nicolae Labiș părăsește această lume

    Nicolae Labiş s-a născut la în ziua de 2 decembrie 1935, în comuna Mălini ( judeţul Suceava) și a fost considerat unul dintre cele mai mari talente din noua generaţie. El a murit la vârsta de 21 de ani, în Bucureşti, într-un accident de tramvai.
    Totuși, moartea lui nu a fost elucidată pe deplin, ideea unui asasinat planând peste cea de accident.
    Nicolae Labiş a fost găsit accidentat de un tramvai în staţia de la Spitalul Colţea, la spital primind diagnosticul de „traumatism cranian şi al coloanei vertebrale; paraplegie”.
    Deși în varianta oficială el alunecase pe scările înghețate ale tramvaiului, cazând sub acesta, se pare că totuși că alunecarea sub roțile vehiculului a fost acționată cu precizie de cineva aflat în spatele tânărului.
    Aurel Covaci, un prieten al poetul, care a stat cu el pe patul de spital a mărturisit că Labiș i-a zis că a simţit cum mâini străine l-au împins cu putere sub şinele tramvaiului.
    După 12 zile de la producerea așa-zisului accident, la 22 decembrie 1956, Nicolae Labiș murea, fiind înmormântat, într-o criptă din Cimitirul Bellu, în Ajun de Crăciun.
    În seara fatidică, Labiș urma să ajungă acasă la Maria Polevoi, o balerină cu care era prins într-o secretă relație amoroasă. Cei doi luaseră masa împreună, la Capșa, apoi au plecat, la scurt timp unul de altul, urmând să se întâlnească acasă la femeie. Aceasta, care era angajată a ansamblului artistic al Ministerului de Interne, venise la Capșa în acea seară fiind însoţită de Iosif Schwartszman, poreclit Grişa, un fost iubit al ei de care nu putuse scăpa definitiv.

    Se pare că Nicolae Labiş a ajuns la tramvaiul aflat în stația de la Spitalul Colțea atunci când acesta se punea în mişcare. Maria Polevoi, care ajunsese și ea în apropierea stației, și care-l observase pe poet ajungând lîngă scara tramvaiului, a mărturisit că a văzut cum Labiş a fost îmbrâncit de către un bărbat care, cel mai probabil, îl urmărise pe poet de când please de la Capșa.
    În cercurile vremii s-a vehiculat ideea că Maria Polevoi îl și identificase pe agresor, ca fiind Grişa, cel pe care crezuse că îl lăsase la Capșa.
    Despre același personaj, Grişa, s-a vorbit mult la acea vreme, spunându-se că ar fi acționat nu numai din gelozie, el fiind cunoscut și ca fiind omul Securităţii, care primise misiune să-l lichideze pe Labiş, un poet considerat incomod pentru regimul comunist din acel moment, Labiş fiind iniţiatorul Mişcării de Rezistenţă anticomuniste în mediul studenţesc românesc.
    „Aveam multe motive ca nimeni să nu mă vadă cu el. Când a sosit primul tramvai nr. 13, l-am urmărit cu privirea, având de gând să nu urc dacă se urcă el. Am văzut clar cum l-a îmbrâncit cel din spatele lui, continuându-şi drumul, în timp ce poetul dispăruse” , se arată în declaraţiile făcute în cadrul anchetei de Maria Polevoi.
    Nefericita balerină avea să se sinucidă pe data de 20 iulie 1978, după ce a luat o doză mare de somnifere. Femeia a fost extrem de marcată de evenimentul petrecut sub ochii ei, încât nu şi-a iertat niciodată gestul de a-l invita pe poet la ea acasă.
    Referitor la cazul Labiș, Securitatea a răspândit ideea unui accident care s-a petrecut deoarece poetul era în stare de ebrietate, după ce petrecuse fără limită la Capşa.
    Aflat pe patul de spital, Labiș i-a dictat prietenului său, Aurel Covaci, ultimele sale versuri: „Pasărea cu clonţ de rubin/ s-a răzbunat,/ iat-o, s-a răzbunat (…) Puii păsării cu clonţ de rubin/ Ciugulind prin ţărână/ Vor găsi poate/ urmele poetului Nicolae Labiş/ Care va rămâne o amintire frumoasă…”.

    Tags: nicolae labis
    ShareTweetShare
    Mirela Coman

    Mirela Coman

    Next Post
    27 decembrie 1816, la Iaşi, s-a desfășurat primul spectacol de teatru în limba româna:”Mirtil şi Hloe”, pastorala într-un act

    27 decembrie 1816, la Iaşi, s-a desfășurat primul spectacol de teatru în limba româna:"Mirtil şi Hloe", pastorala într-un act

    POVEȘTILE MĂRII NEGRE – SERIA VECHE

    AEROPORTUL INTERNAȚIONAL MIHAIL KOGĂLNICEANU

    ICAR TOURS

    CMSN

    MAMAIA NORD

    Cele mai citite

    • Babadagul medieval, descris de Evliya Celebi: Sunt 390 prăvălii latinești de stofe, arcuri și săgeți

      Babadagul medieval, descris de Evliya Celebi: Sunt 390 prăvălii latinești de stofe, arcuri și săgeți

      19 shares
      Share 8 Tweet 5
    • În urmă cu 125 de ani, a fost adoptată Legea Spiru Haret, care reglementa învăţămîntul secundar cu opt clase şi cel superior

      11 shares
      Share 4 Tweet 3
    • Vestita CASĂ ALLEON își deschide porțile pentru o zi, pe 14 august!

      11 shares
      Share 4 Tweet 3
    • Lupa Artis: Anton Traian Antoniadis – povești grecești la malul mării (păi unde altundeva?)

      7 shares
      Share 3 Tweet 2
    • Anticul Pavlopetri, cel mai vechi oraș scufundat din lume, se află în Marea Mediterană

      6 shares
      Share 2 Tweet 2

    Poveștile Mării Negre (2013 – până în prezent) – cel mai mare proiect dobrogean de popularizare a istoriei și mitologiei dobrogene, susținut de Grupul pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare și Icar Tours, proiect care a schimbat dinamica presei locale, îndreptând atenția jurnaliștilor de presă scrisă și televiziune asupra patrimoniului cultural excepțional al tărâmului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru promovarea acestuia. În cadrul proiectului au fost publicate trei volume de istorii, povestiri și legende, toate purtând numele proiectului original, Poveștile Mării Negre și au fost create un website www.povestilemariinegre.ro și o pagină Facebook, Poveștile Mării Negre.

    Facebook

    Urmărește-ne

    Tabăra de Istorie și Civilizație Dobrogeană Pârjoaia

    © 2025 Poveștile Mării Negre

    Welcome Back!

    Login to your account below

    Forgotten Password?

    Retrieve your password

    Please enter your username or email address to reset your password.

    Log In
    No Result
    View All Result
    • Istorii și Povești
    • Chipurile Dobrogei
    • Evenimente culturale
    • Turism

    © 2025 Poveștile Mării Negre