Citește și: (I) Primele legi ale Constanței, după Războiul de Independență
Vă propunem să ne întoarcem în timp şi să vedem care au fost principalele regulamente emise de Primăria Constanţa în perioada 1879-1949, adică de la primele acte administrative de după revenirea Dobrogei la România şi până la reforma administrativă introdusă după modelul sovietic, în anul 1950.
În şedinţa sa din 13 martie 1879, Consiliul comunal condus de Anton Alexandridi, primarul oraşului, a luat în discuţie Regulamentul interior al comunei urbane Constanța și a decis ca acesta să fie tradus „mai întâi, în limbile elenă şi turcă, plătindu-se o sumă oarecare traducătorilor, astfel ca să poată fi înțeles şi discutat în Consiliu; precum asemenea se va publica şi în limbile enumerate mai sus„. O lună mai târziu, acelaşi Consiliu decidea următoarele: „Având în vedere că acest regulament urmează a fi bine studiat: Să se împartă membrilor Consiliului spre studiere şi la o a doua ședință să înceapă dezbaterea.”
Astfel că regulamentul a fost votat şi aprobat de Consiliu în şedinţa de la 17 aprilie 1879. Înaintat spre aprobare Prefecturii Constanţa, proiectul de regulament se întoarce cu unele modificări, la patru articole, fiind confirmat de prefectul Remus Opreanu prin adresa de la 8 mai 1879.
La 5 iunie 1879, primul regulament de administrare a urbei Constanța era trimis spre tipărire, în limbile română şi greacă, la tipografia „Aurora Dobrogei”, din Tulcea, condusă la acea vreme de B. Silberman, oraşul Constanţa neavând atunci o tipografie. Pentru ca cetățenii oraşului să ia cunoştinţă de prevederile acestui regulament, afişele tipărite în 80 de exemplare aveau să fie preluate de Poliția locală şi distribuite autorităților locale juridice și administrative.
Structurat pe 15 capitole şi cuprinzând 80 de articole, „Regulamentul pentru administrațiunea interioară a Comunei urbane Kiustenge” urmărea să reglementeze diversele laturi ale activității edilitare din Constanța acelor timpuri. Astfel, el fixa normele privind curăţenia oraşului, străzile şi folosirea lor, îngrijirea animalelor, prevenirea şi stingerea incendiilor, dar şi vânzarea produselor de primă necesitate („îndestularea obştească„); tot acum erau reglementate înfrumuseţarea oraşului şi siguranţa publică, funcționarea stabilimentelor publice şi a serviciului sanitar. Alte capitole fixau normele de desfăşurare a spectacolelor pentru a se asigura moralitatea lor, măsurile de prevenire a falsificării băuturilor, precum şi activitatea femeilor prostituate.
1879 aprilie 7, Constanţa.
Regulament pentru administraţia interioară a comunei urbane Kiustenge (Constanţa)
Capitolul I
Despre curăţirea oraşului
Ordonă:
Toţi proprietarii şi chiriaşii de stabilimente şi prăvălii în tot coprinsul oraşului fără osăbire, va îngriji a întreține cea mai mare curăţenie, atât pe trotuare cât şi pe jumătatea din strade, în lățimea faţadei proprietarilor lor afară de cele nelocuite care urmează a se curăți de oamenii comunei.
Proprietarii şi chiriaşii după cum se arată mai sus sunt obligați d’a mătura în toate zilele, dis-de dimineață gunoaiele sau a râni glodul şi a le strânge în grămezi din`aintea proprietății lângă şanţurile dintre stradă şi trotuare.
Şanţurile după toate stradele oraşului vor fi totdeauna curățite şi bine întreţinute spre a nu se împiedica scurgerea apei. Transportul acestor grămezi se va face cu mijloacele Primăriei.
Proprietarii şi chiriaşii de prăvălii sau care sunt datori ca paiele sau orice alte diferite gunoaie, risipite pe strade cu ocaziunea descărcării din care a mărfurilor, să le ridice îndată după strade.
Este poprit a se pune pe trotuarele stradelor principale şi trotuare, pieți publice şi pe orice alte locuri din oraş şi islazul său, precum şi chiar pe bulevard, necurăţenile adunate din măturarea prăvăliilor, caselor, grădinelor şi a grajdurilor. Este iarăşi poprit a se arunca pe strade orice natură de stârvuri, păsări, pisici, cât şi alte asemenea; proprietarii şi locuitorii aceia care se va descoperi culpabili, vor fi dânşii supuşi a le transporta afară din oraş, lângă cărămidăriile pe malul mării.
Proprietarii şi chiriaşii de acarete sau ori care vor contraveni articolelor precedente pe contul lor se va mătura şi transporta gunoaiele afară din oraş la locurile destinate la art. 5 precedent şi li se va aplica de către autoritățile competente penalitatea meritată. Proprietarii şi chiriaşii care se vor abate din prescripțiunile articolelor precedente precum şi aceea care dintre D-lor vor scoate mărfuri afară din prăvălii pe trotuare sau vor bate țăruşe se vor supune la amendă de lei 15 pentru prima abatere, iar în caz de recidivă pe lângă amendarea ce li se vor aplica se vor pedepsi şi cu închisoare de la o zi până la trei.
Proprietarii sunt datori a-şi ridica ruinările aflate pe proprietățile lor, care ieşind din liniile descărcate ocupă şi locul destinat pentru trotuare, să nu se împiedice circulațiunea stradelor ocupându-le cu materialuri, sau orice alte lucruri care împiedică ori împuținează libera trecere. Iar proprietarii de ziduri sau clădiri în proastă stare care amenință și pericole trecătorilor sunt obligați a le dărâma. Iar la din contră se vor pedepsi conform art. 385 şi 388 de la capitolul II secția I din Codul Penal.
Curăţirea pieţelor publice se va face cu mijloacele Primăriei.
Este poprit de a se face sau a lăsa haznale pentru scurgerea seurilor sau a altor necurăţănii după la localuri pe stradele piețelor sau orice locuri publice.
Hangii, cârciumarii, industriaşii, meseriaşii şi toţi în genere sunt propriți de a vărsa pe trotuare, strade şi piețe publice apa necurată provenită din spălarea vaselor şi a altor obiecte, precum şi lături.
Sursa: Constanța – Mărturii documentare, vol.I, Regulamente ale administrației locale (1879-1949), Ex Ponto 2012
Foto: Biblioteca Națională a României
Comentarii 1